Viaţa începe aici .
Lumini , singurătate şi doar speranţa că mâine nu o să fie la fel . E un sentiment ciudat să priveşti totul fără să nu te emoţioneze nici măcar atât cât să închizi ochii şi să te gândeşti că e o simplă halucinaţie .
Ţi-ai uitat paşii şi ideile . Priveşti atât de departe şi nu observi decât că aici , unde eşti tu , nu mai e nimic . Doar o lumină care încearcă să se stingă . E sufletul tău . Care şi-a pierdut timpul încercând să cunoască nimicul . Sunt zile pe care ţi le aduci aminte , zile care au trecut fără să îţi dai seama şi care nu au reuşit să imprime nimic peste tine , nici măcar un zâmbet .
Ai trăit aşa pentru că nu puteai alfel . Şi încă nu poţi .
